Muzeul Castelul Corvinilor
Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie.
Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii în plan militar si civil, precum si vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. CASTRUL REGAL
Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor însecolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stânca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca în zona nordica au existat doua încaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii în zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV. CASTELUL DIN SECOLUL XV
Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat în fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice în spatiul german. Turnurile rectangulare plasate în zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gândite atât pentru arme cu coarda cât si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile. Un punct de interes în castel îl reprezinta fântâna, sapata în spatiul dintre curtina veche si cea noua. Se admite, în general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, în sensul cresterii ponderii constructiilor civile. Castelul_Hunedoarei_-_Josephinische_Landesaufnahme_1769-73
Una dintre cele mai interesante constructii datate în aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe stâlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala. Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic în spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate în doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de bolta în stil gotic, faza târzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii în spatiul german. O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor sârbi, aflati în garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe stâlpi masivi, din calcar dolomitic. A doua faza de constructie înceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu începerea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, în zona nordica a castelului, rezultând asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, în general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel înceteaza în jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast. CASTELUL ÎN SECOLUL XVI
De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate în zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare. CASTELUL ÎN SECOLUL XVII
În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica în spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate atât de necesitati civile cât si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot în plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultând încaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat în urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi în fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial în vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt înlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate într-unele rectangulare prin îngroparea partii lor superioare în molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura între aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe bârne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc. Tot în secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si fânat. CASTELUL ÎN SECOLUL XIX
Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare în castel în paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai înalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt înlaturate si înlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.
12/10/2026
12 OCTOMBRIE 1504 – MOARE DUCELE IOAN CORVIN👑
Pe data de 12 Octombrie 1504 se stingea la Krapina în Croaţia, ultima făclie a familiei Corvinilor. Lumânarea arsese cu o prea mare putere şi acum ultimile sale licăriri căutau să lumineze întunecata cale a unei istorii zbucimate şi presărată cu sacrificii. Se stingea deci, Ducele Ioan Corvin, unicul fiu şi moştenitor al Regelui Matia cel Drept. Acesta a fost fructul relaţiei de iubire a regelui cu o anume Borbála Edelpeck, din oraşul Stein, din Austria Inferioară. În apărarea sa, putem spune că regele era văduv în momentul când face cunoştinţă cu aceasta şi probabil încă îndurerat de pierderea primei sale soţii, Ecaterina de Podiebrády, care murise de febră împreună cu fii ei, la naşterea acestora. Fiu nelegitim, Ioan, a fost hărăzit de tatăl său unei cariere ecleziastice cu scopul nedeclarat de a nu stânjeni ascesiunea la tron a unui eventual urmaş legitim al acestuia, mai ales după căsătoria regelui cu Beatrice de Aragon, realizată în anul 1476. Odată cu trecerea timpului devenind evident că regina nu e capabilă de a-i dărui moştenitori, Matia îşi schimbă acest gând. Prin urmare în toamna anului 1479, Ioan este ridicat la rangul de prinţ. La acea dată el deţinea deja titlurile de comite perpetuu de Hunedoara, precum şi titlul de duce de Liptovia, primind cu această ocazie moşii în comitatele Târnava şi Dăbâca. Cel mai important moment al recunoaşterii sale l-a reprezentat actul de donaţie din 8 Aprilie 1482 prin care Regele îi dăruieşte domeniul Hunedoarei, proprietate ereditară a familiei. Prin acest act, Ioan este oficializat ca membru deplin al familiei de Hunedoara, el fiind şi singurul care a purtat în mod oficial numele de Corvin. Matia s-a ocupat de buna creştere şi educaţie a fiului său, Ioan fiind plasat sub tutela bunicii sale paterne, Elisabeta Szilágyi. Totodată pentru a-l familiariza cu chestiunile politice îl lua adesea cu el în cadrul întrevederilor pe care regele le avea cu supuşii săi. Tatăl s-a îngrijit şi de patrimoniul fiului său, căruia i-a donat” mari domenii care mai înainte aparţinuseră coroanei”. Printre acestea s-au numărat județele Békés, Mucacevo, Debreţin, donaţiile regale fiind îmbogăţite de cele ale bunicii sale, Elisabeta Szilágyi. Toate aceste măsuri trebuiau să asigure o bază material şi politică destul de solidă pentru ascensiunea la tron a lui Ioan Corvin. Destinul său a fost însă altul. Fire mult prea blândă, nu a avut tăria de caracter a înaintaşilor. Marii nobili chiar şi cei apropiaţi tatălui s-au întors împotriva fiului după moartea primului. Ioan Corvin a fost deposedat pe rând de unele din domeniile sale, a fost implicat în procese nesfârşite, pe plan politic fiind amăgit cu coroana Bosniei, declarat duce de Slavonia şi Opava, titluri ce îi vor fii retrase peste câtva timp. Ioan Corvin a avut o prima casatorie "per procuram" cu Maria Sforza Bianca, prințesă de Milano, căsătorie care nu s-a concretizat. Într-un final şi datorită căsătoriei sale cu Beatrice de Frangepán în 1498, devine Ban de Croaţia şi Slavonia unde timp de trei ani apără cu succes aceste teritorii de incursiunile turceşti, ajungând să aspire la poziţia de Palatin al regatului. Dar este oprit din nou de cospiraţiile nobilimii, în frunte cu regina Beatrice de Aragon, niciodată favorabilă lui, recăsătorită acum cu noul rege, Vladislav al II-lea. Ioan Corvin moare pe data de 12 octombrie 1504. Moartea sa este urmată la câteva luni de cea a fiilor săi, Matia si Christofor. Peste patru ani se stinge şi fiica sa, Elisabeta, ultimul urmaş direct al Corvinilor. Acestea au fost ultimile licăriri a unei făclii ce nu vroia să piară dar a fost stinsă de vântul rece al vremurilor. “Ultimii descendenţi, deşi mult mai bogaţi, au rămas la fel de anonimi ca şi începătorii pomeniţi, Şerbu, Voicu, Mogoş sau Radu.”
Bibliografie: Ioan-Aurel Pop, Hunedoreştii, Cluj-Napoca, 2020 Iosif Pataki, domeniul Hunedoarei la începutul secolului al XVI-lea, Bucureşti,1973
Foto: Fresca din Mănăstirea Paulină din Lepoglava
Piatra de mormânt a lui Ioan Corvin - foto Suzana Simon.
12/10/2026
11/10/2026
10/10/2026
🎬 CASTELUL CORVINILOR, LA BBC WORLD NEWS!
Astăzi, la Castelul Corvinilor, Charlie Ottley și echipa sa, în parteneriat cu Ministerul Turismului, au realizat un scurt videoclip care va promova România pe postul de televiziune BBC World News timp de o lună.
Producția urmărește povestea a doi turiști străini care descoperă România și evidențiază câteva dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale țării.
Spre surprinderea tuturor, la Castel tocmai sosise Dacre Stoker, care a fost implicat rapid și el în respectivul videoclip.
Ne bucură faptul că și Castelul Corvinilor se regăsește printre aceste obiective de referință, care pun în valoare patrimoniul istoric, frumusețea și autenticitatea României.
Și cm se putea încheia mai bine o filmare reușită la Castelul Corvinilor decât cu o plăcintă pădurenească…
10/10/2026
09/10/2026
🎶 𝐒𝐓𝐀𝐆𝐈𝐔𝐍𝐄𝐀 𝐌𝐔𝐙𝐈𝐂𝐀𝐋𝐀̆ „𝐈𝐀𝐍𝐂𝐔 𝐃𝐄 𝐇𝐔𝐍𝐄𝐃𝐎𝐀𝐑𝐀” – 𝐋𝐀 𝐂𝐀𝐒𝐓𝐄𝐋𝐔𝐋 𝐂𝐎𝐑𝐕𝐈𝐍𝐈𝐋𝐎𝐑 🏰
Vă invităm astăzi, 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟗 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟖:𝟎𝟎, la un concert de muzică sacră, meditativă și camerală, într-un cadru încărcat de istorie – 𝐂𝐚𝐬𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐫𝐯𝐢𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐇𝐮𝐧𝐞𝐝𝐨𝐚𝐫𝐚.
🎻 Vor evolua soprana 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞𝐭𝐚 𝐏𝐥𝐮𝐭𝐚̆, pianistul 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐦𝐢𝐫 și 𝐂𝐯𝐚𝐫𝐭𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐚𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚.
O întâlnire specială între muzică, artă și patrimoniu, în anul dedicat lui Iancu de Hunedoara.
📍 𝐋𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚: 𝐂𝐚𝐬𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐫𝐯𝐢𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫
📅 𝐃𝐚𝐭𝐚: 𝟗 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔
🕕 𝐎𝐫𝐚: 𝟏𝟖:𝟎𝟎
🎟️ 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆, în limita locurilor disponibile!
Vă așteptăm cu drag, ! ❤️
08/10/2026
Stagiunea muzicală „Iancu de Hunedoara” la Castelul Corvinilor
Vineri, 9 octombrie 2026, de la ora 18:00, Stagiunea muzicală „Iancu de Hunedoara” aduce la Hunedoara un concert dedicat întâlnirii dintre expresia artistică și patrimoniul istoric.
Castelul Corvinilor va găzdui, vineri, 9 octombrie, un nou concert al Stagiunii muzicale „Iancu de Hunedoara”, proiect care propune redescoperirea patrimoniului prin recitaluri de muzică sacră, meditativă și camerală.
În acest cadru deosebit vor evolua:
soprana Georgeta Plută, pianistul Andrei Dragomir și Cvartetul de coarde al Județului Alba, alcătuit din Dan-Liviu Cernat – vioară, Mădălin Danciu – vioară, Mădălina Gherman-Neag – violă și Cătălina Craiu – violoncel.
Concertul se înscrie în programul cultural dedicat anului Iancu de Hunedoara, când se împlinesc 570 de ani de la victoria de la Belgrad și de la moartea “Atletului lui Hristos”.
În cazul Castelului Corvinilor, alegerea locației are o justificare istorică directă. Iancu de Hunedoara este cel care a transformat vechea cetate, primită de Voicu, tatăl său, într-un castel impunător, prin lucrările de amploare realizate în secolul al XV-lea. Monumentul păstrează în arhitectura sa, mărturia forței și a influenței familiei de Hunedoara.
Organizarea unui concert la Castelul Corvinilor aduce stagiunea într-unul dintre locurile cele mai semnificative pentru înțelegerea moștenirii acestei ilustre familii.
Publicul va asculta muzica într-un spațiu a cărui prezență invită la reflecție asupra timpului, a continuității și a felului în care cultura păstrează memoria. Întâlnirea dintre monumentul medieval și repertoriul unor epoci ulterioare deschide un dialog între forme diferite ale patrimoniului european: arhitectură, istorie și creație muzicală.
Formula artistică a concertului oferă posibilitatea unei experiențe de ascultare apropiate și nuanțate. Vocea de soprană, pianul și cele patru instrumente de coarde aduc resurse expresive distincte, de la claritatea liniei melodice la densitatea și varietatea culorilor sonore.
Prin această etapă a Stagiunii muzicale „Iancu de Hunedoara”, Centrul de Cultură „Augustin Bena” continuă să valorifice legătura dintre muzică, memorie istorică și patrimoniu.
Vineri, 9 octombrie, de la ora 18:00, Castelul Corvinilor va oferi publicului ocazia de a descoperi locul și prin muzică, adăugând experienței vizitării o întâlnire cu cu sensibilitatea creației camerale propusă de Stagiunea muzicală „Iancu de Hunedoara”.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Click here to claim your Sponsored Listing.
Category
Contact the organization
Telephone
Address
Strada Curtea Corvineștilor Nr. 1-3
Hunedoara
331141
Opening Hours
| Monday | 12:00 - 17:00 |
| Tuesday | 09:00 - 17:00 |
| Wednesday | 09:00 - 17:00 |
| Thursday | 09:00 - 17:00 |
| Friday | 09:00 - 17:00 |
| Saturday | 09:00 - 17:00 |
| Sunday | 09:00 - 17:00 |
Alerts
Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Castelul Corvinilor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.